17 candidați români la alegerile locale din Danemarca se bat pentru a reprezenta municipalități din Iutlanda, una în Fyn și trei în Zealand. Dar, în ciuda distanței dintre ei, există paralele notabile între politicile lor – rezultatul unei înțelegeri comune a provocărilor unice de integrare cu care se confruntă străinii, scriu danezii de la CPH Post.
Comunicarea este cheia
Comunicarea interculturală este o influență majoră a politicii în multe cazuri. Daniel Avram de la Esbjerg afirmă că „trebuie să învățăm unii de la alții” – o filozofie pe care a pus-o în practică atunci când a înființat o asociație daneză-română în 2019.
Harta candidaților români la alegerile locale din Danemarca din 2021
Egalitate de șanse
Pentru Alina Racila, care face campanie în Tønder, Iutlanda de Vest, egalitatea de șanse este o preocupare cheie. „Sexul, vârsta, naționalitatea, educația sau handicapul tău nu ar trebui să stea în calea unei vieți bune”, spune ea.
Majoritatea românilor nu candidează însă în marile municipii. Din cei 15 candidați, 11 candidează în Iutlanda. Ovidiu Nechițoi (foto stânga), Alina Răcilă (foto mijloc), si Daniel Avram (foto dreapta) candidează în Tønder, Aabenraa si Esbjerg.
”Și am descoperit în timpul interviului nostru că au mai multe lucruri în comun – în afară de faptul că numele lor de familie sunt la fel de greu de pronunțat.”, scriu jurnaliști danezi.
În calitate de candidați Socialdemokratiet, aceștia împărtășesc mai mult sau mai puțin aceeași agendă politică. Toți numesc Danemarca noua lor casă. Și toți vor să obțină un scor mare la alegerile municipale din 16 noiembrie.
