De Laurențiu Mihu
Războiul din Ucraina a trezit Europa din amăgirea „de lux” cu care se răzgâiase decenii bune după terminarea celui de-al doilea război mondial, aceea că UE trebuie să fie strict o poveste despre bunăstare și boom economic perpetuu, în schimbul cărora nu e nimic de returnat. Fără îndoială că este bine că UE chiar este o astfel de poveste economică de succes și desigur că trebuie să rămână așa ceva, dar mai presus decât atât este forțată să devină și o poveste similară despre securitate și stabilitate colectivă.
[…]
- Norii groși de deasupra Rusiei vor fi tot mai groși, pe măsură ce falimentarul război declanșat în țara vecină va fi greu de ținut în frâu să nu felieze oaze de dezastru pe teritoriul național al Federației Ruse. În orice caz, eșecul militar și politic colosal nu va fi o gestiune simplă în Rusia post-ucraineană, iar, așa cum scriam încă de la declanșarea ostilităților, printre riscurile-gigant pe care Putin le-a scos din Cutia Pandorei se poate număra chiar și acela al reducerii în dimensiuni a acestei țări neverosimil, nenatural și mereu periculos de întinse.
- Apoi, ochi de taifun se aglomerează și deasupra Chinei, dincolo de cei deja mai sus enumerați – precum maoismul remanent al lui Xi Jinping și libidoul său de cotropitor. Mai precis, e vorba de ochii suplimentari de taifun decupați de mutațiile survenite în economia globală (încă la început de drum, încă cu potențial surprinzător), cu rădăcini în modelul economic nereformat suficient după criza din 2008-2009, în pandemia de Covid, în tranziția verde, în schimbările climatice cu efecte tot mai apocaliptice și, iată, în războiul Rusiei din Ucraina. Nimic din ceea ce a făcut Beijingul – de la Deng Xiaoping, la Xi Jinping – nu a pregătit economia țării și cu atât mai puțin țesutul ei social și politic pentru genul de provocări care deja se profilează și cu atât mai puțin pentru exemplare încă de greu de imaginat de noi lebede negre. Precum în cazul Rusiei, riscul secesionist nu poate fi exclus total nici în cazul Chinei (evident, el putându-se cristaliza numai în siajul unui concurs complex, dar nu imposibil, de împrejurări).
Tabloul general, mai sus schițat, e suficient pentru a privi cu ridicări de sprâncene proaspăta și sincronizata ofensivă retorică a Moscovei la adresa României și Republicii Moldova. E ca și cum, șofer fiind, te-ai lega de neregulile de pe pista de biciclete în timp ce te izbește frontal un TIR. În punctul acesta se află acum Rusia lui Putin, Lavrov și Zaharova și, calculând după viteza cumulată la care s-a petrecut impactul, pare destul de probabil că acesta a fost și ultimul gând care a mai apucat să-l fulgere pe șofer.
mai mult la :
Dramatica schimbare a lumii. Cu șanse de doliu la Moscova și Beijing
